Vă invit să citiţi ultimul articol din seria “Fii eroul şcolii tale!”, articol ce participă ca şi celelalte şase publicate anterior(I, II, III, IV, V, VI) la campania promoţională Profi te premiază powered by Vodafone. Mi-a părut bine că am avut ocazia să particip la o astfel de campanie, care mi-a trezit atât de multe amintiri legate de şcoală şi atât de multe nostalgii după anii trecuţi! Într-adevăr, şcoala este cea care ajută la formarea fiecărui individ în parte, fie că acesta iubeşte sau nu cartea. Anii petrecuţi în şcoală îşi lasă peste fiecare dintre noi amprenta.
Şcoala nu reprezintă o simplă clădire, între zidurile căreia elevii îşi petrec o bună parte din timp, adeseori ea ţinând locul unei familii pentru numeroşi copii nevoiaşi, lipsiţi de dragostea părintească. Mulţi dintre aceştia găsesc un sprijin de nădejde în cadrele didactice, cărora le pasă mai mult de ei decât le pasă propriilor părinţi. La şcoală ai ocazia să descoperi lucruri noi, să asimilezi cunoştinţe, să îţi dezvolţi capacităţile de a te exprima şi de a gândi critic. Mulţi dintre elevii noştri nu sunt conştienţi încă de importanţa şcolii, însă, odată cu trecerea anilor, aceştia vor conştientiza rolul pe care l-a avut educaţia în formarea lor.
Drumul pe care l-am parcurs de la ipostaza de elev, la cea de profesor nu a fost deloc uşor. Însă, am considerat că această meserie mi se potriveşte. Pur şi simplu mi-am dat seama de acest lucru încă de pe vremea în care eram elevă. Dintideauna mi-am dorit să fiu profesor de limba română-limba franceză, iar profesorii pe care i-am avut în gimnaziu şi în liceu au avut un rol deosebit în alegerea pe care eu am făcut-o. De asemenea, mama mi-a oferit un model pe care încerc să îl urmez, sperând să nu o dezamăgesc. Dacă ar fi să dau anii înapoi şi să fiu pusă în ipostaza de a alege ce cale să urmez, aş opta pentru aceeaşi facultate şi pentru aceeaşi specializare.
Deşi uneori mi-e dor de anii copilăriei şi îmi amintesc cu drag de ei când îmi privesc elevii, consider că locul meu este la catedră şi nu regret alegerea făcută. Mă simt în largul meu atunci când am clasa plină de elevi, care mă ascultă cu interes, pe care reuşesc să îi mobilizez şi să îi implic în tot felul de activităţi care să dea rezultatele pe care eu le aştept de la fiecare lecţie, dar care să nu li se pară deloc plictisitoare. Dacă primul an de învăţământ mi s-a părut un pic mai greu, acum pot spune că m-am obişnuit şi că o mare parte din lecţie depinde şi de elevi, de modul în care aceştia participă la oră, de răspunsurile pe care le oferă. Deşi în proiectele didactice pe care profesorii trebuie să le realizeze trebuie trecute şi răspunsurile aşteptate de la copii, cele posibile, de multe ori, cei mici sunt imprevizibili. Uneori reuşesc să îmi aducă şi zâmbetul pe buze, ori prin perlele pe care le emit, ori un zâmbet de satisfacţie pentru că lecţia mea şi-a atins obiectivele. Pentru mine, şcoala are şi efectul unui medicament. Când mă simt rău, dar am ore, uit de toate durerile în momentul în care îmi desfăşor activitatea în mijlocul copiilor. Probabil au ei un talent ascuns de a răpi toate durerile prin zâmbetele lor inocente sau prin privirile pline de curiozitate.
Mă consider o norocoasă pentru că am ocazia să petrec atât de mult timp în preajma copiilor. Nu pot spune că fiecare zi e plină de lapte şi miere, dar, ca în orice meserie, există avantaje şi dezavantaje. Am primit de multe ori întrebarea “De ce te-ai făcut profesor, în condiţiile în care salariile sunt mizere, iar şansele la o situaţie mai bună în învăţământ sunt nule?” Răspunsul e simplu: aşa am simţit că trebuie să fac. La şcoală e lumea şi viaţa mea. O mare parte din timp mi-o petrec la şcoală, ori pregătind materiale pentru aceasta, corectând teste sau pur şi simplu plănuind diverse activităţi pentru diferite evenimente organizate în cadrul şcolii alături de colegii mei dragi şi de elevii noştri.
Ajunsă dascăl, am avut ocazia să îi înţeleg pe cei care mi-au fost dascăli la rândul lor şi să îi apreciez şi mai mult pentru ceea ce au făcut pentru mine şi pentru celelalte generaţii de elevi pe care le-au avut. De asemenea, am avut prilejul să cunosc o parte dintre foştii mei profesori şi în altă ipostază, cea de colegi. Primele impresii după ce m-am pretransferat la Dumeşti le puteţi citi în acest articol. De la elevii mei am învăţat multe. Sunt destui maturizaţi înainte de vreme, oameni mari în corpuri de copii şi care îţi oferă zilnic o lecţie de viaţă. Aceştia îmi dau puterea de a continua şi de a nu mă descuraja. Iar când se implică în activităţi, satisfacţia este şi mai mare. Nu mai spun de momentele în care obţin premii pe la concursuri şi olimpiade. Ei m-au învăţat să fiu mereu cu zâmbetul pe buze, să sper necontenit, să fiu puternică, să mă mulţumesc cu puţin pentru că alţii s-ar putea să nu aibă nimic, să fiu mai responsabilă, să muncesc mai mult, să îi ascult şi să le dau sfaturi şi tot ei m-au făcut să mă simt împlinită în cariera pe care o am, chiar dacă sistemul nu e de partea cadrelor didactice sau a elevilor. Copiii m-au învăţat să fiu tolerantă, dar şi severă când e nevoie, să le dau ocazia de a-şi exprima punctul de vedere şi să îl accept, m-au învăţat să fiu perseverentă, să cred în oameni, să râd şi mi-au demonstrat că legătura dintre un elev şi profesor este una unică şi care îţi poate da mereu tăria de a continua ceea ce faci.
Ca profesor, îndrum circa 100 de elevi în fiecare zi. E o meserie frumoasă atunci când îţi plac copiii şi când o practici cu plăcere. Nu aş sfătui pe nimeni dintre cei care nu au răbdare de fier să se implice în aşa ceva. Organizez împreună cu ceilalţi colegi diverse activităţi despre care puteţi citi în categoria Şcoala Dumeşti şi mă bucur că sunt înconjurată de oameni dedicaţi meseriei pe care au îmbrăţişat-o. Dacă sunteţi curioşi să vizionaţi filmuleţe, scenete realizate împreună cu elevii, daţi un click în categoria Filmuleţe-Scenete.
Le mulţumesc celor de la Blogalinitiative că mi-au dat ocazia de a aduce un omagiu şcolii în care am fost elevă şi în care m-am reîntors ca dascăl, dar şi cadrelor didactice care mi-au fost alături în anii de formare. Le mulţumesc şi dumnealor, pentru că ceea ce am devenit astăzi li se datorează. Am încercat să susţin şi să promovez Liceul Tehnologic Dumeşti din trei ipostaze diferite: cea de fostă elevă a şcolii, cea de profesor reîntors în spaţiul ei mirific, dar şi cea de blogger. M-am implicat cu drag în campania Profi te premiază powered by Vodafone, campanie despre care le-am povestit şi elevilor mei şi la care au dorit cu toţii să participe. Aşadar, eu nu reprezint doar amintirea acelui elev de odinioară, format pe băncile şcolii din Dumeşti, nici cadrul didactic reîntors în spaţiul acesteia, ci sute de zâmbete dulci şi de suflete inocente, ce îşi doresc cu ardoare să devină EROI AI ŞCOLII LOR! Iar pentru mine, au reuşit! Vă invităm să vizionaţi un filmuleţ de prezentare şi să ne susţineţi în campania Profi! Vă mulţumim tuturor! Şi nu uitaţi: PROFI va face mulţi elevi şi profi mai fericiţi!
Acest articol participă la campania promoţională Profi, în urma căreia vor fi dotate 126 de şcoli cu câte un laborator de informatică, iar alte 126 cu câte un videoproiector. Acesta este cel de-al doilea an consecutiv în care cei de la Profi organizează campania de responsabilizare socială.
Mecanismul campaniei este cât se poate de simplu şi îl voi reaminti în fiecare articol pentru a fi cât mai bine înţeles de către cititori. Fiecare persoană care va achiziţiona produse din oricare din magazinele lanţului Profi va primi şi un bon nefiscal pe care sunt trecute punctele aferente cumpărăturilor făcute. Acest bon trebuie completat cu numele şcolii pe care doresc să o susţină în campanie (în cazul nostru: Liceul Tehnologic Dumeşti). Orice persoană care va cumpăra produse din magazinele Profi va primi pentru fiecare bon de cumpărături un numar de 10 puncte. De asemenea, participanţii la campanie pot acumula puncte suplimentare, respectiv 300, 150 sau 50 de puncte, cumpărând produsele partenerilor campaniei, semnalizate corespunzător la raft. Cu cât adunaţi mai multe puncte, cu atât şcoala pe care alegeţi să o susţineţi va fi cât mai sus în clasament şi va avea ocazia să câştige dotările puse în joc. Chiar dacă nu sunteţi din judeţul Iaşi, puteţi alege să susţineţi Liceul Tehnologic Dumeşti, acordându-i punctele aferente cumpărăturilor dumneavoastră şi indiferent de magazinul din care au fost făcute cumpărăturile. La finalul campaniei, care se desfăşoară în perioada 13 august-15 noiembrie 2012, se vor acorda premiile menţionate şcolilor care au acumulat cele mai multe puncte. Mai multe detalii despre această campanie puteţi afla din filmuleţul de mai jos (sursa: youtube).